Lăsați-mă să plec căci cerul mă așteaptă,
M-așteaptă-n glorie frații ce-au mers pe calea dreaptă
Până ce Domnul Slavei i-a luat de pe pământ
Ca să-i primească-n ceruri, la pieptul Său cel sfânt!

M-așteaptă și iubiții acasă-n Paradis,
Cei dragi inimii mele care aici s-au stins;
Ei au apus în lume dar sus au răsărit
Ca să trăiască veșnic cu Soarele iubit!

M-așteaptă și mulți Lazări sus, în mărețul cer,
Săraci odinioară, pe plaiul efemer,
Dar care au acuma, pe plaiul infinit,
Sublim belșug, prin Domnul, Cel ce i-a mântuit!

M-așteaptă în cetatea din sfintele splendori
Milioanele de îngeri, să cânt cu ei în cor
Cântări ce niciodată eu nu am mai cântat
Căci sunt doar pentru-aceia ce-n slavă au intrat!

M-așteaptă-n veșnicie și cei ce-au suferit
Pentru Acela care pe cruce i-a iubit;
Credința lor în Domnul nu a avut hotare
Și au murit pe ruguri, pe cruci sau dați la fiare!

M-așteaptă sfinții care cu Domnul au umblat
Cât El a fost în lume, până s-a înălțat;
În slavă ucenicii vor să mă întâlnească,
Acas', la-nvățătorul, în patria cerească!

M-așteaptă toți în ceruri să cânt cu ei, în cor
Celui care domnește pe tronul din splendori;
M-așteaptă bucuria sfântă, nemeritată
Și veșnica viață de mine mult visată!

Dar mai presus de toate m-așteaptă-n Slavă Cel
Ce-a stat întins pe cruce, între pământ și cer
Ca să îmi dea viață mie și celor care
Cred și primesc în inimi darul jertfirii Sale!

Lăsați-mă să plec, căci mă așteaptă cerul,
Aici am fost o vreme, dar sus îmi este țelul;
Iar vremea pregătirii acum s-a terminat:
E vremea de plecare spre plaiul minunat!

Lăsați-mă să plec, nu plângeți după mine
Căci voi intra acasă, în slăvile divine;
Ci mai degrab fiți gata ca să puteți intra
Și voi cu toții-n ceruri, unde ne-om revedea!